TABARA SPIRITUALA SI DE AUTOCUNOASTERE 11 FEBRUARIE 2012
Dintre toate destinatiile pe care le avem, cea mai aproape de sufletul meu este Sarmizegetusa Regia. Cred ca, nu intamplator prima deplasare din acest an 2012 a fost la Sarmizegetusa Regia impreuna cu Templul de la Sinca Veche, Izvorul Parintelui Arsenie Boca de la Sambata de Sus, Manastirea Prislop si Biserica din Densus.
Intre cele doua mari valuri de ninsoare din luna februarie in ziua de 11.02.2012 am ajuns la Sarmizegetusa Regia, locul sacru al civilizatiei noastre, alaturi de oamenii carora le-a fost dat sa ajunga, fiind in total 11 la numar. Printre ei au fost Cristian POMPEI, Gheorghe IOVU impreuna cu sotia si fetita de 4 ani, parapsihologii Geta HEIMERL si Valentin GHEORGHIU.
Cu toate ca se anuntau ninsori puternice, calea ne-a a fost deschisa in cele mai bune conditii: drumul deszapezit, cerul senin, simtind astfel de la plecare ca suntem protejati si ajutati. As vrea sa metionez ca, in toate calatoriile noastre am simtit acceptul si sprijinul acordat de Sus pentru a ajunge la detinatiile propuse.
Calatoria la Sarmizegetusa Regia am privit-o ca un etalon al drumului fiecaruia prin viata. Am constientizat inca o data ca un drum greu iti dezvaluie forta interioara si starea de spirit. Faptul ca eram impreuna in cadrul unui grup ne-a creat posibilitatea sa descoperim ca fiecare este mai mult decat credea el ca este, inclusiv prin increderea acordata unul celuilat. Prin aceasta legatura creata intre noi am realizat ca ne intoarcem la acea unitate fireasca dintre oameni, candva pierduta prin separarea creata in decursul mileniilor. Parcurgand ultimii 4 km pe jos, pe o poteca facuta de animalele padurii printre care si lupi, am observat ca oboseala nu era resimtita de catre nici unul dintre noi, dar in schimb am simtit o deschidere a spiritului fiecaruia.
Ajunsi in zona templelor dacice de la Sarmizegetusa Regia, pasind pe zapada neatinsa, 7 dintre noi au patruns in Templul Pamantului unde instinctiv am simtit dorinta de a ne strange mainile ca intr-o hora. Toti au cosntatat ca pe durata intregului drum am fost observati si sprijiniti de “gardienii nevazuti” ai acestui loc sacru pentru a ajunge cu bine in cetate. Cum altfel poti explica faptul ca la urcare am facut 3 ore nerealizand trecerea timpului si la coborare, in cele doua ore parcurse la retur, drumul ni s-a parut mai lung. De asemena, la urcare starile sufletesti prin care treceau membrii grupului se schimbau pe parcurs, in functie de trairile interioare ale fiecaruia scoase la lumina si de dificultatea traseului. Mi s-a confirmat, pentru a nu stiu a cata oara, ca motto-ul pe care l-am primit in dar prin Dl Valentin GHEORGHIU este cat se poate de adevarat: “TINTA ESTE DRUMUL!” Practic in timpul parcurgerii drumului catre un obiectiv descoperi in tine noi valente si noi potente pe care le manifesti ulterior.
Seara am beneficiat de un seminar sustinut spontan in fata semineului de catre invitati. Am ascultat muzica live a Dlui. Iovu, povestile Dnei. Geta Heimerl, indrumarile Dlui. Valentin Gheorghiu si istorisirile despre locurile fascinante descoperite de Dl. Cristian Pompei. Si parca insusi focul din vatra ne spunea povesti despre vitejiile poporului dac, unul dintre busteni fiind sculptat de flacari in forma steagului dac cu cap de lup.
Intorcandu-ne acasa, la indeletnicirile noastre zilnice, descoperim ca impreuna cu partenerii nostri de drum, prin oglinda pe care ne-am oferit-o unii altora si prin Lumina care ne-a fost daruita de aceste locuri suntem mai puternici, mai frumosi si mai hotarati in viata.
Astfel, constati ca prin aceste excursii organizate la centrele energetice te redescoperi pe tine, impreuna cu locurile si oamenii de valoare ai Romaniei.
Trezeste-te romane pentru ca ai toate motivele sa te simti mandru de ceea ce esti, de radacinile tale si de oamenii acestei binecuvantate tari, privind cu incredere catre viitorul care sta in mainile tale!
Drepturi autor rezervate: Dimitria Puchiu – Specialist in bioterapie si info-energetica