In dimineata zilei de 09 noiembrie 2013, am pornit spre Rasarit, catre minunatul tinut dobrogean scaldat de “batranul fluviu” – Dunarea si marginit de apele Marii Negre. Inca de cand am plecat din Bucuresti, la orizont in lumina zorilor, se vedeau doi norisori albi care aveau forma a doua aripi de Ingeri care creau conturul unei inimi. Acesti nori si-au pastrat forma si au ramas pozitionati in dreapta Soarelui pana cand am ajuns la manastirea Dervent. Toti cei prezenti au observat aceasta imagine inedita pe care ne-a oferit-o Cerul si am inteles ca este un prim mesaj simbolic al acelei calatorii. Dar ceea ce avea sa ne atraga atentia si mai mult urma sa se petreaca pe masura ce Soarele se inalta pe cer. Din clipa in care Soarele se afla la orizont am remarcat stralucirea puternica a acestuia, precum si caldura pe care o transmitea si pe care o simteam cu totii prin geamurile masinii. Pe drumul catre Ostrov, pe portiunea intre Lehliu si locul din care ne imbarcam pe bac, am fost martorii unui fenomen ne mai intalnit de catre nici unul din noi pana atunci. La un moment dat, masina urca o panta si soseau era directionata, direct catre Soare, dandu-ti senzatia ca mergi spre el iar stralucirea lui era atat de intensa incat nu mai vedeam drumul. O parte din acest fenomen l-am surprins in fotografii si inregistrarile video ale deplasarii, dar momentul maxim al lui ne-a luat prin surprindere si nu am fost „pe faza” sa-l captam pe camera foto. Lumina era atat de puternica incat intruna din fotografii (postata pe site la GALERIA MEDIA) trasaturile chipurilor pasagerilor nu se puteau distinge.
Ajunsi pe malul Dunarii, asteptand bacul pentru a ne traversa pe malul celalalt, am avut ocazia sa admiram frumusetea fluviului scaldat in razele soarelui si sa impartim pachetele de mancare cu „cei mai buni prieteni ai omului” care se bucurau de micul dejun pe care il luam impreuna. Pentru unii dintre noi a fost pentru prima data cand traversau Dunarea cu bacul, fiind o experienta noua.
In drum spre Manastirea Dervent am remarcat pentru prima data culoarea albastra a Dunarii, datorata limpezimii apei. Sper sa-si pastreze aceasta culoare si stare firesca pentru totdeauna.
Ca de fiecare data, in parcarea manastirii, am fost intampinati de micutii tiganusi infometati si zdrentuiti (aproximativ 10 la numar). Nevoia ii indeamna sa fie insistenti in a-ti cere un ban sau ceva de pomana. Cand treceti pe aici sau pe la Cetatuia (Schitul lui Negru Voda din Cetateni, jud. Arges) le puteti alina un pic suferinta printru gest marunt oferindu-le o eugenie, un pachet de biscuiti sau orice altceva ce va permiteti. „Iubeste-ti aproapele!”- caci inainte de a avea pretentia sa fim iubiti, trebuie sa stim sa daruim Iubire si asa cum am mai spus cu alte ocazii: judecata creaza separe, iar Iubirea creaza Unitate.
In acelasi timp, Serviciul Dezinteresat reprezinta una din cele opt preocupari pe care omul trebuie sa le manifeste in aceasta viata pentru a incheia suferinta Lumii acum si pe care Jasmuheen le-a primit prin comunicare de la Maestrii Inaltati. (Cele 8 Cai pe care Jasmuheen le-a primit de la Maestrii Inaltati spre a fii transmise omenirii GRATUIT, le puteti afla citind pe site, la pagina ARTICOLE: “Reteta” care va incheia suferinta Lumii. Transmiteti GRATUIT mai departe celor interesati aceasta informatie! )
La Dervent ne-am inchinat in fata Icoanei Maici Domnului si a Crucilor Vindecatoare, fiind convinsi ca rugaciunile fiecaruia isi vor gasi raspunsul in momentul cel mai potrivit moment al existentei noastre.
Parcurgand pe jos drumul catre „Izvorul Tamaduitor” de la Dervent, admiram peisajul si ne bucuram de frumusetea acelei zile insorite de noiembrie. In adierea blanda a vantului firele de grau se unduiau asemeni unei mari de culoare verde. Acele campuri verzi le-am intalnit pe tot traseul si care, in contrast cu cenusiul copacilor desfrunziti si tot restul vegetatiei care se pregateste de iernat, iti amintesc ca viata continua si este minunata indiferent de anotimp. Depinde de noi, de modul in care noi vrem sa privim frumusetea a Tot Ceea Ce Este si sa vrem sa traim in Prezent. Toti PUTEM, trebuie doar SA VREM.
In masina catre Pestera Sfantului Andrei, dupa ce am relatat istoricul locului si al vietii Apostolului, am adus in discutie legendele „Apostolului Lupilor”, precum si dovezile care atesta vietuirea Apostolului Andrei in zona Dobrogei si legaturile pe care le-a avut cu civilizatia geto-daca si capateniile acesteia. Astfel, a ramas o Colinda a Sfantului Andrei care spune:
„…..
Trece-ma si Dunarea,
Ca sa afle Dacia,
Ca s-a nascut Mesia.
……”
In cartea sa – „Andrei, Apostolul Lupilor” – Dumitru Manolache este consemnata o legenda in care se vorbeste de Sf. Apostol Andrei ca „…s-a oprit in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura, unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare…”. „Multime de trudnici si de daci si de geti si alani si greci si romani, de pe tot plaiul au alergat la Sfantul Apostol, iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare…”
„Dregatorii” despre care se vorbeste in legenda sunt regele Duras si Cutezonio care sunt consemnati si pe tablitele de plumb de la Sinaia.
La Pestera Sfantului Andrei ne-am intersectat cu un grup de copii de aproximativ 10 ani care erau insotiti de un domn profesor. M-a impresionat placut comportamentul respectuos al acestor copilasi, precum si modul in care comunicau intre ei. Generatiile tinere au o „intelepciune nativa” care iti da speranta intr-un viitor mai bun. Eram deja in Pestera, intr-o stare de rugaciune cu ochii inchisi, moment in care au intrat si acesti copii. Am perceput trecerea lor (de la intrare catre Altarul pesterii) asemeni unor norsori albi de energie. Cand am deschis ochii iam vazut cum sarutau icoanele cu sfiala si se adresau unii altora in soapta si politicos, cu glasuri cristaline. Din cate am putut sa remarc, am observat ca sunt de la o scoala din provincie. Cinste lor, cinste parintilor si dascalilor pentru modul in care i-au educat. L-am surprins pe profesorul care ii insotea cu a stat pentru cateva momente langa mine si s-a rugat, dar grija lui era ca prezenta celor mici sa nu deranjeze din rugaciune pe cei prezenti. Personal, ca observator al acestei scene, am fost miscata de candoarea copiilor, dorinta profesorului de a nu incomoda, scurtul si sincerul moment de reculegere al acestuia, minunata vibratie a micutilor perceputa ca un norisor alb….si….toate acestea m-au dus cu gandul la simbolul inimii (= IUBIRII) din aripi ca de inger (= inocenta copiilor) care s-a aratat pe cerul acelei dimineti. Deja informatiile, primite sub diverse forme si revelate in aceasta excursie incep sa prinda un sens. Si oare Soarele stralucitor de la capatul drumului spre care ne indreptam dimineata sa reprezinte Calea pe care o strabatem fiecare dintre noi catre Lumina, in acest proces evolutiv infinit?
Am plecat din Pestera si traversand gospodaria manastirii, am ajuns in locul in care Apostolul Andrei boteza primii crestini, la Cele Noua Izvoare. Legenda spune ca in timpul Sfantului aici se uneau 9 izvoare in care erau increstinati prin Botez stramosii nostri. In prezent, in acest loc a fost amenajata captarea izvorului, pastrandu-se noua curgeri prin care se revarsa apa si s-a ridicat o constructie asemanatoare unei capele. Apa acestui izvor (acestor izvoare) se spune ca are Puteri Tamaduitoare, dar bineinteles aceasta vindecare se implineste in functie de Puterea Credintei a fiecaruia dintre noi. Isus a si spus: „Credinta ta te-a mantuit!”
Din punct de vedere numerologic, Anatol Basarab in „Curs de numerologie” sustine ca Cifra 9 reprezinta „simbolul mantuirii, al rastignirii pe Cruce a lui Isus sau Hristos Mantuitorul; simbolul salvarii si al sfarsitului drumului. Mantuirea, fiind nivelul superior pe care il poate atinge omul pe Pamant.”
Deci, cum nimic nu este intamplator, chiar numarul izvoarelor (9 Izvoare) de la Pestera Sfantului Andrei iti sugereaza finalul unei etape si inceputul uneia noi, pline de speranta.
De fapt, am ajuns la concluzia ca intreaga deplasare a fost sub semnul sperantei si al confirmarii drumului spre Lumina pe care il urmam cu totii. Mesajul si invatatura acestei excursii initiatice este: Asemeni unei CALATORII SPRE SOARE, Viata este un drum infinit spre Lumina, pe care trebuie sa-l parcurgem cu Inimile pline de Iubire, manifestand inocenta copiilor si puritatea Ingerilor.
FOTOGRAFIILE si INREGISTRARILE VIDEO din timpul Excursiei de la Dervent si Pestera Sfantului Andrei, si PROGRAMUL excursiei din 09 noiembrie 2013, pot fi vizionate pe site: www.travelinfinit.ro , alaturi de cele realizate si in alte deplasari – vezi GALERIA MEDIA.
Autor: Dimitria PUCHIU
Drepturi rezervate: SC INTERAD SRL